La Franco-Roumaine, trompete, baloane și PR

Dacă tot ne-am întors în 1920, când lua ființă Aeroportul Băneasa, merită să continuăm acest exercițiu de memorie cu o incursiune în istoria aviației noastre de transport, al cărei act de naștere l-a constituit Decretul 2705/26 iunie 1920, prin care era înființată „Direcțiunea Aviației” din Ministerul Comunicațiilor. În aceeași perioadă, statul român a hotărât să acorde dreptul de exploatare a liniilor Companiei Franco-Române de Navigație Aeriană, care fusese înregistrată în 13 aprilie 1920, la Paris, cu sediul în 194 Rue Rivoli. Această societate a primit, pentru o perioadă de 20 de ani, concesionarea transportului aerian de călători, marfă și poștă, mai întâi pe ruta Paris-București-Istanbul. Se spune că, atunci când au venit primele avioane, animalele care sălășluiau în acel loc erau alungate cu trompeta.

Orar al Companiei Franco-Române de Navigaţie Aeriană

Plic par avion cu ştampila de tranzit a aeroportului. A fost expediat la 2 octombrie 1928, la Galaţi. A fost înregistrat la oficiul poştal din Galaţi la 3 octombrie.

A urmat anul 1926, când însuși regele Ferdinand I venea la Băneasa, pentru a asista la deschiderea primei linii aeriene naţionale ce avea să lege Capitala de portul dunărean Galaţi.

Un alt moment care merită semnalat este vara lui 1930, când prinţul Carol se întorcea din pribegie pe calea aerului, pentru a urca pe tronul ţării. A fost prima şi ultima oară când Carol a călătorit cu avionul. Ajuns rege, a marcat cu o placă de bronz locul unde a aterizat aparatul de zbor pilotat de căpitanul Nicolae Opriş.

În schimb, nu de puține ori, Băneasa a fost gazda prinţului George Valentin Bibescu, care, în 1930, era ales preşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionale. Deținea brevetul internațional de pilot-aviator cu numărul 20, deci era cel de-al douăzecelea aviator din lume, obținut la Școala de pilotaj din Paris, condusă de Louis Bleriot. Același George Valentin Bibescu este responsabil de primele acțiuni de popularizare a sporturilor aeriene - facea, în public, ascensiuni cu balonul și înlesnea, totodată, unora dintre privitori "botezul aerului", pentru care folosea balonul numit "România"…